Pe drum spre acasă

Pentru că atunci când nu știu cine sunt, mă duc acasă. Îi strâng pe ai mei tare-n brațe, tata-mi spune „nu plânge că te bat” și seara citesc toate poeziile scrise în interiorul dulapului. Mi-amintesc cum m-a sufocat prima dragoste și că eu nu am fost făcută să tac. Cuvintele mi se mai opresc în gât când mi-e frică să mă uit în ochii tăi, dar sunt bine. Mi-am luat parfum nou, mă tund mâine și promit să fug în america.

Goga spunea „să nu știe nimeni ce răni te dor”.  Și dacă stiu, ce? Sunt ale mele și vai și-amar de cel care se gândește că am nevoie de pansament.

Ce bine că m-am întâlnit cu tine aici.

Voiam să-ți spun că m-aș întâlni oriunde

Cu tine. Aș face și copii până una alta

M-ai făcut să nu stau locului

Și uneori mi-e frică de oameni, de mine mi-e frică tot timpul.

În fuga asta, tot ce-mi doresc e să-mi bată inima din nou foarte repede.

Când oamenii sunt triști, simt emoțiile altfel

Se sufocă cu ele.

Peter Pan si boala de-a pleca

Lasă, fii tu Peter Pan. Nu-ți stă bine înțepenirea într-un singur loc, dar măcar costumul verde ți se asortează cu ochii. N-ai fost niciodată îndrăgostit pentru că te-ar fi maturizat și cine vrea să fie adult oricum.

Iubirea e atunci când te întorci mereu acasă ca și cum acasă ar fi singurul loc în care te mai oprești din gândit. Sunt sigură că știi cum e și-ți miroase a plăcinte.

Fii tu Peter Pan și ia-ți zborul de fiecare dată când te sperii. Când e prea greu și prea departe. Ia-mi inima și scap-o. Oricum nu știai că e la tine, dar într-o zi te-ai trezit dimineața și la micul dejun ai găsit-o pe locul celălalt, citindu-l pe Paler. Deci nu te învinovățește nimeni, n-o voiai, dar ca prostul ai uitat să-nchizi becul într-o seară și văzând că ești acasă, s-a furișat pe sub ușă.

Ești tu Peter Pan, dar cât aș vrea să aud din nou „ești frumoasă!” dimineața. Cât aș vrea să mă vezi din nou, să mă crezi din nou, să râzi din nou. Să ne jucăm un du-te vino și să te fâstâcești că nu știi ce, de unde și cum a apărut liniștea asta și-a rămas aici.

Să-mi vină ăla rău și să mă pună să fac un pact să mă iubești din nou și-aș zice răspicat..nu.

Peter Pan, tu m-ai crescut puțin. Nu mai vorbesc așa mult și pe cât de mult îmi place să mă joc, aș vrea pe viitor să mă țină cineva în brațe mai asumat, mai conștient, mai mult.